Proiecte

4

“Pasagerele de odinioară”

Asociaţia “Galaţi, oraşul meu”, în parteneriat cu pagina de facebook Marinarii.ro, cu sprijinul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” din Galaţi, a organizat în perioada 29 martie – 28 aprilie o expoziţie de cartofilie şi fotografie intitulată “Pasagerele de odinioară”.
Au fost expuse 85 de ilustrate (cărţi poştale şi fotografii) din colecţiile personale ale lui Ilie Negrea, George Milea, Valiza cu fotografii (Mihai Blăjuţ), Mioara Slabu, Aurel Sibiceanu, Marinarii.ro (Cristian Gregoretti şi Cristian Munteanu) şi site-uri internet.
Evenimentul a fost, în același timp, şi o activitate de susţinere a reintroducerii navelor de pasageri, ce ar asigura conectivitatea Galaţiului cu celelalte oraşe riverane Dunării. În cadrul evenimentului a fost lansată şi noua siglă a Asociaţiei “Galaţi, oraşul meu”.

321

3

Partener în proiecte

Cu ocazia Zilelor Europene ale patrimoniului, în cadrul evenimentului ,,Palatul Comisiei Europene a Dunării,  Biblioteca și valorile ei”, organizat pe 14 septembrie 2019 de Consiliul Județean Galați și Biblioteca Județeană V.A. Urechia din Galați,

Asociația ”Galați, orașul meu”, în calitate de partener în proiect, a prezentat o expoziție de cărți poștale din colecțiile personale ale domnilor Ilie Negrea și Costel V. Gheorghiu, cu tema ”Comisia Europeană a Dunării la Galați și Sulina”.

333333

2222

5 ani Asociația Galați, orașul meu

Asociația Galați, orașul meu a împlinit pe 1 septembrie 2019 5 ani de existență. Cu această ocazie, a organizat cu nava istorică ,,Borcea” o plimbare pe Brațul Măcin al Dunării. Au participat 60 de persoane, acțiunea s-a dorit a fi și una de susținere a obiectivului asociației și anume reintroducerea curselor navale de pasageri pe Dunăre.

2

222

22

1

Ziua Dunării

Pe 29 iunie 2019, de Ziua Dunării, Asociația Galați, orașul meu în parteneriat cu gazda evenimentului, Muzeul de Științele Naturii ,,R. Angheluță” din Galați, a organizat o expoziție de cartofilie din colecția personală Ilie Negrea. În cadrul vernisajului expoziției ,,Dunărea din Munții Pădurea Neagră până la Marea Neagră” au fost prezentate și câteva materiale documentate cu aceeași temă realizate de Costel Gheorghiu.

11

galati1

Proiect Erasmus cu tema Galați 2050

Asociația Galați, orașul meu a participat în calitate de partener la invitația Liceului Sfânta Maria din Galați în cadrul unui proiect Erasmus cu tema Galați 2050. Am conceput și prezentat două ppt-uri cu câteva clădiri emblematice pentru oraș și o viziune despre orașul viitorului. Totodată, filmul 3 D cu strada Domnească restaurată, creată de studenții de la Facultatea de Inginerie. A fost o experiență interesantă, un proiect educațional în care au participat elevi și profesori din Franța, Italia și Bulgaria. Au urmat întrebări despre clădirile aflate în stare de degradare, conexiunile cu celelalte orașe ale Europei, atitudinea administrației față de societatea civilă. M-a uimit întrebarea unei tinere care voia să afle ce facem pentru protecția mediului, cum protejăm fluviul? Asta spune foarte multe despre educația pe care o primesc și despre societatea avansată în care trăiesc. Așa cum am mai spus, pe când noi protestăm pentru construirea de drumuri, poduri, aeroporturi, alții de gândesc cum să salveze planeta. Mulțumesc doamnelor prof. Doina Goea și Luminița Ilaș pentru propunerea de a fi parteneri în acest proiect! Mulțumesc dnei Alina Nica pentru fotografii!

Asociatia Galati Orasul Meu 2

„România vrea autotrăzi #șîeu”

Comunicat de presă

 

Asociația Galați, orașul meu este o susținătoare a modernizării infrastructurii și conectării orașelor Galați și Brăila la marile proiecte naționale de infrastructură. În acest moment întreaga zonă este complet deconectată de restul țării, fiind condamnată la izolare și sărăcie. Moldova, din care facem parte și noi gălățenii, este singura regiune a țării unde nu s-a direcționat nicio sumă de bani din bugetul național pentru modernizare și implicit atragerea investițiilor. Întreaga regiune este subdezvoltată, existând o diferență din ce în ce mai mare, pe alocuri irecuperabilă, de dezvoltare, determinând depopularea și migrarea locuitorilor spre vestul țării și țările europene dezvoltate. Populația îmbătrânește și viitorul Moldovei este incert, discrepanța față de celelalte regiuni istorice adâncindu-se.

Considerăm că demnitarii tării trebuie să considere o prioritate națională construirea unei infrastructuri moderne în Moldova și să asigure legăturile rutiere, feroviare și chiar navale prin portul de tradiție Galați, cu restul țării și statele europene.

Susținem acțiunea națională declanșată pentru 15 martie, ora 15.00, „România vrea autotrăzi #șîeu”, în sprijinul construirii autostrăzilor Moldovei și Unirii și a podului peste Dunăre, ce ar schimba radical soarta fiecărui locuitor al regiunii istorice Moldova.

IMG_9457

Solicitari de lamurire pentru nava „Libertatea”

Asociația Galați, orașul meu a transmis o adresă Ministerului Culturii prin care se solicita o lămurire în legătură cu vânzarea yactului „Libertatea” și demersul statului român de recuperare al acestuia:

„Bună ziua, Domnule Ministru!
Sunt convins că sunteți în cunoștință de cauză că statul român a
pierdut un yacht de valoare, clasat în categoria „Tezaur”. Este vorba
despre nava „Libertatea”, ce a aparținut familiei regale fiind cumpărat de guvernul Tătărăscu în 1937, actualmente navigând sub numele „Nahlin”.  În 1999 pe când era în proprietatea societății „Regal S.A.” din Galați, nava a părăsit România. A fost vândută unui cetățean britanic, contra unei sume derizorii, fiind scos din categoria în care era clasat(Tezaur) pentru a putea fi comercializată. Yachtul era un simbol al orașului Galați, îi simțim și după două decenii lipsa și nimic nu va umple vreodată golul lăsat.
Domnule Ministru, credeți că statul român ar putea recupera acest yacht ce ne-a aparținut, ministerul pe care îl conduceți ar putea începe demersurile juridice de recuperare a navei?
Sunt convins că există suficiente documente care atestă apartenența navei și faptul că negocierea de vânzare a acesteia a cuprins și posibilitatea întoarcerii după restaurare.
Vă mulțumesc pentru atenție și susținere!”.

 

Raspuns Ministerul Culturii si Identitatii Nationale:

Președinția Romaniei la Conșiliul Uniunii Europene

Către: Domnul Bogdan-Radu BRÎNZAN, Președinte Asociația Galați

E-mail: bbradu70@yahoo.com

Ref.: recupereare bun cultural mobil „nava Libertatea”

Stimate domnule Presedinte,

”Având în vedere petiția dumneavoastră, transmisă Ministerului Culturii și Identității Naționale și înregistrată cu nr. 96/BCDS/11.02.2019, vă comunicăm următoarele:

Nava ”Libertatea” a fost clasată în categoria juridică Tezaur a patrimoniului cultural național mobil, prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 3041 / 14.07.1998. Clasarea navei a fost aprobată în ședința Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor din data de 18.05.1998, având la bază procesul-verbal al comisiei de expertiză încheiat în data de 27.04.1998 la Muzeul de Istorie Galați. La data clasării, vasul se afla în proprietatea S.C. Regal S.A. din

Galați. Societatea Comercială Regal S.A. Galați a contestat clasarea în categoria juridică Tezaur a navei ”Libertatea”, atât pe cale administrativă, cât și judecătorească. Acțiunea formulată de reclamant a fost respinsă ca nefondată, iar prin sentința civilă nr. 37 din 25 februarie 1999, pronunțată în dosarul nr. 841 din 1998, Ministerul Culturii a câștigat procesul.

Societatea Comercială Regal S.A. a organizat o licitație publică pentru vânzarea navei și aceasta a fost cumpărată, în decembrie 1998, de către EDMISTON &COMPANY Ltd. din Marea Britanie. Firma EDMISTON COMPANY Ltd. a solicitat declasarea vasului ”Libertatea”, solicitarea de declasare fiind respinsă prin Hotărârarea nr. 1/22.11.2001. Ca urmare a analizei recursului grațios, prin care firma EDMISTON & COMPANY Ltd. solicita anularea Hotararłl nr. 1/22.11.2001, Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor a adoptat Hotărârea nr. 1/16.01.2002 de respingere a cererii de anulare. EDMISTON COMPANY, în calitate de proprietar, a solicitat Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor eliberarea avizului de export temporar în vederea restaurării vasului, la Șantierul Naval Even Port Royal din Marea Britanie, unde a fost construită nava. În baza documentației înaintate Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor de către EDMISTON COMPANY, având în vedere avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor din ședința din data de 15.09.1999, precum și Certificatul de export temporar nr. 131/17.09.1999, s-a emis Ordinul Ministrului Culturii nr. 2042/24.09.1999 prin care se aprobă părăsirea teritoriului național al României a vasului ”Libertatea” pentru perioada 19.09.1999- 25.08.2000. Polița de asigurare prin care a fost asigurată scoaterea temporară a navei a fost plătită la ASIROM și suma este de 265 de mii de dolari, sumă plătită de firma S.C. EDMISTON COMPANY S.R.L. Constanța. Firma românească S.C. EDMISTON COMPANY S.R.L. din Constanța este subsidiara Companiei EDMISTON &COMPANY LIMITED cu sediul în Londra.

Ulterior, au fost făcute mai multe solicitări de prelungire a exportului temporar și s-a aprobat prelungirea exportului temporar pentru perioadele:

25.08.2000 – 24.08.2001 (aprobat în ședința Biroului Comisiei Naționale a Muzeelor și

Colecțiilor din data 03.07.2000; Certificat de export temporar nr. 155/07.07.2001 ); – 25.08.2001-24.04.2002 (Certificat de export temporar nr. 190/05.09.2001); – 25.04.2002-05.09.2002 (nr. înregistrare 219/22.04.2002).

După data menționată mai sus, la nivelul direcției de specialitate din cadrul Ministerului Culturii și Identltațll Naționale nu au fost înregistrate alte solicitări de prelungire a exportului.

În ședința din data de 08.07.2002 a Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, ca urmare a

solicitării de declasare a vasului ”Libertatea”, adresată de către dl. Nicholas Edmiston, în calitate de președinte al firmei EDMISTON COMPANY Ltd. , Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor a hotărât trecerea vasului ”Libertatea” din categoria juridică Tezaur în categoria juridică Fond, prin Hotărârea nr. 2/08.07.2002. În temeiul procesului-verbal al ședinței Comisie Naționale a Muzeelor și Colecțiilor și al Hotărârii nr. 2/08.07.2002 a fost emis Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2600/17.07.2002, prin care vasul ” Libertatea”, aflat în proprietatea EDMISTON COMPANY Ltd. , trece din categoria juridică Tezaur în categoria juridică Fond a patrimoniului cultural național mobil. Tot în acest ordin se specifică faptul că, pentru aprobarea exportului definitiv al vasului, proprietarul se va adresa Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național a județului Constanța. Prin adresa nr. 4483/R.T./14.08.2002 Ministrul Culturii și Cultelor comunică către EDMISTON

COMPANY Ltd. , conținutul Ordinului nr. 2600/17.07.2002, precum și faptul că la data de 23.07.2002 a fost acordată aprobarea pentru exportul definitiv al vasului ”Libertatea” de către Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Constanța. Tot în această adresă se specifică faptul că, „urmare a trecerii vasului ”Libertatea” în categoria Fond și a aprobării exportului definitiv al vasului în Marea Britanie, orice litigiu între Ministerul Culturii și Cultelor / Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor și proprietar a fost definitiv închis.

Față de cele anterior menționate, mai precizăm că Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural permitea, la momentul respectiv, exportul definitiv al bunurilor culturale mobile clasate în fond, aflate în proprietatea persoanelor juridice de drept privat.

LEGE nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil

Art. 37

(1)Scoaterea peste frontieră a bunurilor culturale mobile constituie operațiune de export, care poate fi temporar sau definitiv.

(2)Exportul temporar sau definitiv al bunurilor culturale mobile clasate sau neclasate se efectuează numai pe baza certificatului de export.

(3)Certificatul de export va fi emis de direcțiile județene pentru cultură și patrimoniul cultural național, în condițiile prezentei legi.

(4)Certificatul de export temporar pentru bunurile culturale mobile clasate în tezaur, indiferent de proprietar sau de titularul dreptului de administrare, va fi avizat de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor și aprobat de ministrul culturii.

(5)Scoaterea din țară, pe orice cale, a bunurilor culturale mobile pentru care nu s-a obținut certificatul de export temporar sau definitiv, eliberat în condițiile legii, constituie operațiune de export ilegal.

Art. 38

(1)Bunurile culturale mobile clasate, aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, se exportă numai temporar și numai pentru organizarea unor expoziții în străinătate, pentru investigații de laborator, restaurare sau expertizare.

(2)Bunurile culturale mobile clasate în tezaur, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate numai temporar.

(3)Exportul definitiv al bunurilor culturale mobile clasate în fond, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, se face numai potrivit dispozițiilor art. 37

 

alin. (2) și (3), după modificarea prealabilă în evidența fondului, efectuată de Ministerul Culturii.

Odată cu republicarea Legii nr. 182/2000 în anul 2008 și, ulterior, în anul 2014 se revine asupra acestei prevederi, astfel încât bunurile culturale mobile clasate în fond, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate definitiv, numai în cadrul unui schimb de bunuri culturale, cu valoare și semnificație comparabile, care pot constitui unicate sau rarități pentru patrimoniul muzeal din România.

LEGE nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil*) – Republicare 2008

Art. 39

(1)Bunurile culturale mobile clasate în fond, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate definitiv, numai în cadrul unui schimb de bunuri culturale, cu valoare și semnificație comparabile, care pot constitui unicate sau rarități pentru patrimoniul muzeal din România.

(2)Schimbul prevăzut la alin. (1) este aprobat prin ordin al ministrului culturii și cultelor, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.

(3)Bunul cultural obținut prin schimbul prevăzut la alin. (1) urmează regimul juridic al bunului dat în schimb.

LEGE nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil*) – Republicare 2014

Art. 39
(2)Schimbul prevăzut la alin. (1) este aprobat prin ordin al ministrului culturii, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.
(1)Bunurile culturale mobile clasate în fond, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate definitiv, numai în cadrul unui schimb de bunuri culturale, cu valoare și semnificație comparabile, care pot constitui unicate sau rarități pentru patrimoniul muzeal din România.

(3)Bunul cultural obținut prin schimbul prevăzut la alin. (1) urmează regimul juridic al bunului dat în schimb.”

 

 

piata regala

Vechile linii de tramvai din centrul distrus al Galaţiului

Pe data de 12.02.2019, în urma lucrărilor care se execută în centrul orașului, au fost descoperite liniile de tramvai care întretăiau fosta Piață Regală. De cele mai multe ori poveștile nu pot înlocui dovezile vii. Considerăm că aceste linii pot fi păstrate pe o anumită porțiune, fiind acoperite de sticlă în locul dalelor, pavajelor. Alături pot fi montate panouri cu ilustrate și explicații. Suntem convinși că numai cunoscând istoria acestui oraș ne vom și simți legați de aceste locuri. Mai mult, și turiștii atâția câți sunt, ar fi interesați.

Important este să știm și să ne preocupe să ne promovăm orașul. Drept urmare, Asociația Galați, orașul meu a semnalat autorităților locale și Direcției pentru Cultură Galați prin adrese aceste aspecte solicitând sprijinul pentru susținerea acestui demers.

13254395_576295735875700_3362066117446003613_n

O asociație din Galați militează pentru înfiinţarea Polului Regional „Dunărea de Jos” Galaţi-Brăila

Asociaţia ”Galaţi, oraşul meu” cere autorităţilor din Galaţi şi Brăila, Primării şi Consiliile Judeţene, dar şi Preşedintelui României şi Guvernului României, într-un memoriu, înfiinţarea Polului Regional „Dunărea de Jos” Galaţi-Brăila.

Argumentul principal pentru înfiinţarea Polului Regional „Dunărea de Jos” Galaţi-Brăila este atragerea investiţiilor în cele două oraşe port, aflate la o distanţă de doar 15 km, prin construirea unei infrastructuri moderne, conectată la marile proiecte naţionale, care ar permite ca întreaga regiune să devină atractivă pentru investitori.

În acest moment, zona este izolată, deconectată de restul ţării, fără perspective de dezvoltare, cu o rată impresionantă de depopulare. Considerăm că apariţia podului peste Dunăre şi conectarea rutieră a acestuia cu o infrastructură modernă reprezintă cheia schimbării situaţiei îngrijorătoare în care ne aflăm
, se arată în Memoriul Asociaţiei ”Galaţi, oraşul meu”.

În document sunt trecute şi proiectele de infrastructură rutieră care ar trebui să fie conectate la podul peste Dunăre. Printre aceste obiective sunt menționate: lărgirea la 4 benzi a DN 22 B (şoseaua de pe dig) Galaţi-Brăila şi conectarea podului de peste Dunăre cu drumul expres pe 4 benzi Galați-Brăila-Drajna cu ieșire la A3, cu Autostrada estului (Galați-Brăila-Buzău-Ploiești) cu ieșire la DN 1(viitoarea autostradă București-Brașov); transformarea în drum expres a DN 25 Galaţi-Tecuci-Tişiţa, cu legătură la viitoarea autostradă a Moldovei şi joncţiune cu Autostrada Unirii; modernizarea segmentului din E 87 spre frontiera cu Republica Moldova, spre Zona Liberă Galaţi, Port Bazinul Nou şi Calea Prutului şi conectarea acestora la centura ocolitoare a Galaţiului, dar și construirea unui aeroport pentru Zona metropolitană Galați-Brăila, în zona Vădeni

E un demers civic necesar dată fiind situaţia îngrijorătoare în care ne aflăm. Considerăm că dacă nu ne implicăm, nu reacţionăm, nu impulsionăm clasa politică, suntem părtaşi la moartea acestei zone şi nu ne dorim acest lucru. Aşteptăm un răspuns şi o invitaţie la dialog”, a declarat Bogdan Radu Brînzan, preşedinte onorific al Asociaţiei ”Galaţi, oraşul meu”.

Un alt aspect semnalat este necesitatea conceperii unui site de promovare a Zonei metropolitane, cu oferte turistice, obiective de vizitat, informaţii de interes istoric-cultural-culinar, dar şi deschiderea unor puncte de informare turistică (Palatul Navigaţiei, centrele istorice din Galaţi şi Brăila) şi a unor magazine cu suveniruri tradiţionale, materiale de promovare (hărţi, broşuri).

Asociaţia „Galaţi, oraşul meu” mai cere şi măsuri pentru includerea în circuitul turistic şi stabilirea unor obiective istorice de vizitat (Castrul Roman de la Tirighina, Cavoul Roman, Poarta Turcească, Centrul istoric-strada Domnească şi Portului, muzeele), iar în funcţie de publicul ţintă, organizarea unor tururi pietonale cu ghizi specializaţi.

Mai trebuie organizate, cred cei de la asociaţia amintită, vizitarea falezei Dunării şi prezentarea taberelor de sculptură, vizitarea şi admirarea peisajului citadin de la înălţime, din turnul TV, valorificarea pontonului Schengen, atragerea turiştilor de pe navele de croazieră, precum şi oferirea turiştilor a unei mese tradiţionale pescăreşti, cu degustarea unor vinuri din podgoriile din judeţul Galaţi şi cele învecinate.

Acest lucru trebuie făcut, atrage atenţia asociaţia, la pachet cu elaborarea unor strategii şi programe turistice de către specialişti, implicarea şi provocarea tinerilor în activităţi educative în acest domeniu (turistic), de promovare a oraşului, de prezentare a diferitelor obiective în calitate de ghizi, activităţi şcolare în acest sens.

De asemenea, „Galaţi, oraşul meu”, propune celor două oraşe „organizarea unor competiţii sportive comune pe Dunăre (concursuri de pescuit, caiac-canoe, alte ambarcaţiuni), dar şi turnee şi competiţii organizate pe stadioane, în săli sportive, patinoare, terenuri de tenis”.

memoriu

Memoriu

Memoriu

În atenția domnului primar Ionuț Pucheanu

În urma dezbaterii organizate de Asociația Galați, orașul meu în parteneriat cu Universitatea ,,Dunărea de Jos” din Galați, cu tema „Galați, oraș turistic la Dunăre” din data de 25.09.2018, a fost creat un grup de inițiativă ce a identificat următoarele componente care cu siguranță ar contribui la atractivitatea orașului din punct de vedere turistic și pe care vi le propunem pentru a fi susținute și implementate:

1.componenta urbană: 
– consolidarea și modernizarea falezei inferioare și superioare, construirea unor terase de belvedere;
– restaurarea și amenajarea centrului istoric(zona protejată) într-o arhitectură retro unitară;
– finalizarea restaurării Porții Turcești și a reconstrucției și amenajării arhitecturale a siturilor arheologice de la Tirighina-Castrul roman și a Cavoului roman;

– proiectarea și construirea unor nave de pasageri pentru organizarea unor plimbări pe Dunăre;

– cumpărarea imobilului monument istoric „Pescăriile Statului” de către Primăria Galați, restaurarea acestuia și transformarea în „Muzeu al Dunării, navigației și pescuitului”;

– modernizarea stadioanelor „Dunărea” și „Portu Roșu”.

 2.componenta de promovare:

– crearea unui brand de oraș, a unei „povești” despre identitatea și tradiția sa;
– promovarea turistică profesionistă prin mass-media;

– colaborarea administrațiilor orașelor riverane Dunării în materie turistică și de agrement;
– implicarea agențiilor de turism locale, participarea acestora la târgurile de turism;
– conceperea unui site de promovare, cu oferte turistice, obiective de vizitat, informații de interes istoric-cultural-culinar;
– deschiderea unor puncte de informare turistică (Palatul Navigației, centrul istoric) și a unor magazine cu suveniruri tradiționale, materiale de promovare(hărți, broșuri).

  1. componenta istorică:
    – includerea în circuitul turistic și stabilirea unor obiective istorice de vizitat, iar în funcție de publicul țintă, organizarea unor tururi pietonale cu ghizi specializați,
  2. componenta academică-educativă:
    – elaborarea unor strategii și programe turistice de către specialiști, implicarea și provocarea tinerilor în activități educative în acest domeniu(turistic), de promovare a orașului, de prezentare a diferitelor obiective în calitate de ghizi, activități școlare/universitare în acest sens.
  3. componenta culturală și divertisment:
    – includerea muzeelor gălățene în circuitele turistice;

– mutarea zilei orașului pe 29 iunie, de Ziua Dunării, organizarea cu această ocazie a unor concerte/festivaluri de muzică cu invitați deosebiți

ce ar putea atrage turiști;
– vizitarea falezei Dunării și prezentarea taberelor de sculptură;
– vizitarea și admirarea peisajului citadin de la înălțime, din turnul TV;

– organizarea unor croaziere de agrement pe Dunăre;

– introducerea unor curse regulate navale de pasageri pe perioada mai-octombrie, cu destinația Brăila, Tulcea și Sulina;

– valorificarea pontonului Schengen, atragerea turiștilor de pe navele de croazieră;

– oferirea turiștilor a unei mese tradiționale pescărești, cu degustarea unor vinuri din podgoriile din județul Galați și cele învecinate.

  1. componenta industrială:
    – vizitarea de către turiștii din fostele țări apartinând „Blocului de est”, sau atrași de acest gen de turism, a unor locuințe din perioada comunistă(cu mobilier, tablouri, obiecte casnice, amenajări interioare caracteristice acelor timpuri), a unor uzine, întreprinderi dezafectate, dar amenajate cu acest scop.

 

  1. componenta sportivă:
    – organizarea unor competiții sportive pe Dunăre(concursuri de pescuit, caiac-canoe, alte ambarcațiuni);

– turnee și competiții organizate pe stadioane, în săli sportive, patinoar, terenuri de tenis;

– concursuri de automobilism, trasee prestabilite, drifting, realizate pe una dintre platformele din Zona Liberă, regândite architectonic cu acest obiectiv.

 

Asociația Galați, orașul meu

Președinte-Claudia Negrău

Președinte de onoare-Bogdan-Radu Brînzan

1 2 3 5